Sanatate fizica si spirituala

Citește: Ps. 139,13-15; 1 Cor. 3,16.17; 9,24-27; Efes. 2,8; 2 Tim. 4,7; 2,3-5; Evr. 11,6.

„Dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc. ” (Isaia 40,31)

Ideea centrală: Exerciţiul fizic are un rol vital în păstrarea sănătăţii.

A fost nevoie de mult efort şi de multe pregătiri pentru ca Roger Bannister să alerge o milă în mai puţin de patru minute. A fost nevoie de ore nesfârşite de antrenament şi exerciţiu în care era prevăzută, printre altele, şi escaladarea istovitoare a muntelui. În tot acest timp, mulţi alţi atleţi din lume priveau cu încordare spre premiul care pentru acest tânăr însemna atât de mult.

A sosit ziua de 6 mai 1954, ziua pentru care Roger Bannister se pregătise emoţional, spiritual, intelectual şi fizic mai mulţi ani la rând. Însă, cu o zi înainte, el alunecase pe o podea umedă şi apoi şchiopătase tot restul zilei. Totuşi cursa a început, iar Roger Bannister a parcurs mila aceea în 3 minute şi 59,4 de secunde, fiind primul om care a atins vreodată acest timp record.

Apelând la imagini din atletism, apostolul Pavel ne încurajează „să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte” (Evr. 12,1). Însă Pavel vorbeşte despre o cursă cu mult mai importantă decât cea câştigată de Roger Bannister. Pentru cursa aceasta trebuie să fim cât mai sănătoşi din punct de vedere spiritual şi fizic, iar o componentă importantă a acestei stări de sănătate vine în urma exerciţiului, subiectul nostru de săptămâna aceasta.

Biblia compară adesea viaţa de credinţă cu efortul pe care îl depun atleţii. Care este ideea de bază din următoarele texte? Ai experimentat personal semnificaţia lor?

Citeste 1 Cor. 9,24-27; Fil. 3,12-14; 2 Tim. 2,3-5

Adesea, oamenii se uită la faţa atleţilor şi a cicliştilor şi îşi fac o impresie greşită despre cât de mult (sau puţin) se distrează ei în timpul cursei. Uneori li se pare că efortul lor este o pedeapsă. Există totuşi multe beneficii care decurg din adoptarea unui program regulat de exerciţii. Vom discuta despre aceasta în timpul săptămânii. Beneficiile decurg din executarea cu hotărâre a exerciţiului şi din disciplina necesară îndeplinirii lui. Există reguli care trebuie respectate – prima: un program regulat este esenţial. Trebuie să existe şi un scop, şi uneori, o răsplată.

Principiile acestea sunt valabile atât pentru sănătatea spirituală, cât şi pentru cea fizică. Pentru a fi în „formă” din punct de vedere spiritual, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra lui Isus. Trebuie să citim din Cuvântul Său, să ne rugăm şi să medităm. Sunt atât de multe lucruri care ne distrag atenţia. Printre ele se numără şi cauze nobile – serviciul, studiile sau chiar activităţile de la biserică. Însă, dacă dorim să încheiem cursa în forţă, trebuie să renunţăm la activităţile şi la lucrurile care ne împiedică să creştem în har şi să ne organizăm priorităţile.

Trupul şi credinţa sunt darurile lui Dumnezeu pentru noi. Suntem răspunzători înaintea Sa de modul în care le folosim şi de modul în care le păstrăm sănătoase şi active în slujba Sa.

„Mişcarea este o lege a fiinţei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilită, de împlinirea căreia depind dezvoltarea şi tăria sa. Activitatea normală a tuturor organelor dă tărie şi vigoare, în timp ce tendinţa spre sedentarism poate duce spre degradare şi moarte. Legaţi un braţ, imobilizându-l, fie şi numai pentru câteva săptămâni, apoi eliberaţi-l şi veţi vedea că este mai slab decât cel pe care l-aţi folosit cu moderaţie în tot acest timp. Inactivitatea produce acelaşi efect asupra întregului sistem muscular.” – Ellen G. White, Divina vindecare (ediţia 1997), pag. 221

La fel este şi cu credinţa. Dacă nu este pusă la lucru, credinţa nu creşte. Mişcarea şi activitatea sunt la fel de vitale şi în cazul ei. Într-adevăr, ea este un dar, însă, dacă nu este exercitată, dacă nu facem alegeri pe baza credinţei, dacă nu venim înaintea lui Dumnezeu ca să cerem împlinirea făgăduinţelor Sale, dacă nu suntem dispuşi să ne asumăm riscuri prin credinţă, dacă nu o vom pune la lucru până acolo încât să ne aşezăm pe genunchi în consacrare şi umilinţă, atunci riscăm să o pierdem.

Cât de trist! Credinţa este unul dintre darurile cele mai preţioase date nouă de Dumnezeu. Numai cei care ştiu ce înseamnă să trăieşti în lumea aceasta fără credinţă, fără cunoaşterea lui Dumnezeu şi fără speranţă în făgăduinţele Sale pot să spună cât de extraordinar şi de preţios este acest dar.

Săptămâna viitoare: Apa vieţii

De meditat: Cât de des îţi exerciţi credinţa? Nu este suficient doar să spui că ai credinţă. Cât de bine se vede credinţa în faptele tale? Cum poţi să te deprinzi să ţi-o exerciţi zilnic în lucrurile mici, pentru ca să o poţi manifesta şi atunci când te vei confrunta cu lucruri mari?

Descarca acest studiu in format PDF

NOU!!! Scoala de Sabat in format AUDIO (mp3)
Prin bunavointa si munca fratilor nostri din Comunitatea Eben-Ezer, Spania va putem pune la dispozitie Scoala de Sabat in format audio. Pentru ascultare mergeti pe site-ul dansilor sau dati direct click AICI .

Parerea dvs. : (pentru a aparea pe site mesajul dvs. are nevoie sa fie vazut de un moderator) Data 19-05-2012 03:22:08 AM Titlu: Nume*: Email*: Mesaj*: Tine-ma la curent cu evolutia subiectului:: DA NU Introduceti codul de securitate in campul alaurat*: