Iudei şi neamuri

Citește: Levitic 23; Matei 19,17; Fapte 15,1-29; Galateni 1,1-12; Evrei 8,6; Apocalipsa 12,17.

„Căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos. ” (Ioan 1,17)

Ideea centrală: La fel ca în biserica creştină timpurie, există şi acum înclinaţia de a ne concentra asupra lucrurilor pe care trebuie să le facem, în loc de a depinde întru totul de jertfa ispăşitoare a lui Hristos şi de făgăduinţa Sa de a locui în noi.

Toţi primii convertiţi la creştinism au fost evrei, iar Noul Testament nu oferă niciun indiciu că li s-ar fi cerut să renunţe la practicarea circumciziei sau să ignore sărbătorile iudaice. Totuşi, când cei dintre neamuri au început să accepte creştinismul, s-au ridicat întrebări importante. Trebuiau cei dintre neamuri să se supună circumciziei? În ce măsură trebuiau să respecte celelalte legi iudaice? În cele din urmă, a fost convocat un conciliu la Ierusalim pentru a clarifica subiectul (vezi Fapte 15).

În ciuda hotărârii ferme a conciliului, de a nu-i necăji pe cei dintre neamuri cu o mulţime de reguli şi de legi, unii învăţători au continuat să chinuie bisericile, insistând să li se ceară celor convertiţi dintre neamuri să respecte aceste reguli şi legi, inclusiv circumcizia.

Într-un fel sau altul, aceste probleme există şi astăzi, doar că în forme diferite. Cât de adesea noi, ca adventişti, suntem acuzaţi ca fiind iudaizanţi sau legalişti, din cauză că aderăm la Cele Zece Porunci (sau, de fapt, din cauză că aderăm la porunca Sabatului)? Cât de adesea auzim că acum ne aflăm sub Noul Legământ şi că Legea (porunca Sabatului) a fost desfiinţată?

Pe de altă parte, uneori, ca biserică, suntem confruntaţi cu aceia care ar dori să ne impună mai mult regulile Vechiului Testament.

Prin urmare, Epistola către romani are cu siguranţă un mesaj important pentru noi, aşa cum a avut şi pentru biserica din Roma în timpul acela.

De timpuriu, în lucrarea Sa, Domnul a declarat cu claritate că nu a venit să desfiinţeze sau să anuleze Legea, aşa cum era descoperită în Vechiul Testament, ci să o împlinească. De aceea creştinii de la început au tratat Legea cu multă seriozitate.

Deşi apostolii li s-au alăturat pastorilor şi membrilor laici, în efortul serios de a câştiga multe suflete pentru Hristos în Antiohia, anumiţi credincioşi evrei din Iudeea, „din partida fariseilor”, au reuşit să propună un subiect care a condus curând la o controversă larg răspândită în biserică şi i-a uimit pe credincioşii dintre neamuri. Aceşti învăţători afirmau cu o mare convingere că, pentru a fi mântuit, credinciosul trebuie să fie circumcis şi să respecte toată legea ceremonială. De altfel, iudeii se mândriseră întotdeauna cu faptul că fuseseră aleşi de Dumnezeu şi mulţi dintre cei care fuseseră convertiţi la credinţa în Hristos încă mai simţeau că, din moment ce Dumnezeu le arătase clar evreilor cum să se închine, era imposibil ca El să autorizeze vreodată o schimbare în vreunul dintre detalii. Ei insistau ca legile şi ceremoniile iudaice să fie incluse în ceremoniile religiei creştine. Aceşti oameni nu reuşeau să înţeleagă că jertfele nu făcuseră altceva decât să indice spre moartea Fiului lui Dumnezeu, în care simbolul s-a întâlnit cu Cel simbolizat, şi după aceea ritualurile şi ceremoniile dispensaţiunii mozaice nu mai erau obligatorii.

„Deşi aştepta îndrumare direct de la Dumnezeu, el [Pavel] a fost întotdeauna gata să recunoască autoritatea dată corpului credincioşilor uniţi în obştea bisericii. El simţea nevoia de sfătuire şi, când se iveau probleme importante, el le prezenta bucuros înaintea bisericii şi se unea cu fraţii săi în a cere de la Dumnezeu înţelepciune pentru a lua hotărâri drepte”. – Ellen G. White, Faptele apostolilor, p. 200

Este interesant că Pavel, care a vorbit adesea despre chemarea lui profetică şi despre felul cum îl chemase Isus şi îi încredinţase această misiune, a fost aşa de dispus să colaboreze cu biserica. Adică, oricare ar fi fost chemarea lui, Pavel şi-a dat seama că el era o parte a bisericii ca întreg şi că trebuia să conlucreze cu ea cât mai mult cu putinţă.

Săptămâna viitoare: Toţi au păcătuit

De meditat: Care este atitudinea ta faţă de conducerea bisericii? Cât de cooperant eşti? De ce este colaborarea atât de importantă? Am putea funcţiona, dacă fiecare ar face numai ce vrea el, independent de biserică, în ansamblu?

Descarca acest studiu in format PDF

NOU!!! Scoala de Sabat in format AUDIO (mp3)
Prin bunavointa si munca fratilor nostri din Comunitatea Eben-Ezer, Spania va putem pune la dispozitie Scoala de Sabat in format audio. Pentru ascultare mergeti pe site-ul dansilor sau dati direct click AICI .

Parerea dvs. : (pentru a aparea pe site mesajul dvs. are nevoie sa fie vazut de un moderator) Data 05-09-2010 03:35:47 AM Titlu: Nume*: Email*: Mesaj*: Tine-ma la curent cu evolutia subiectului:: DA NU Introduceti codul de securitate in campul alaurat*: